Multă lume nu face distincția între alimentele deshidratate și cele uscate prin liofilizare. Și totuși, când te afli în mijlocul pustietății, diferențele dintre ele se pot dovedi foarte importante.
Deshidratarea presupune expunerea alimentelor la aer uscat, fiind astfel eliminată orice urmă de umiditate. Aducerea la o temperatură atât de înaltă poate altera, însă, atât gustul și aspectul, cât și proprietățile nutritive ale produselor – mai ales când vine vorba de vitaminele A și C sau de complexul de B-uri.
Prin liofilizare, alimentele (sau mâncarea gătită anterior) sunt introduse într-un mediu vidat, unde temperatura scade treptat până sub punctul de îngheț, după care, crește, la fel, treptat. Prin acest mecanism, apa se transformă din lichid în vapori (fără să mai treacă prin starea solidă), ceea ce menține structura și compoziția inițială a hranei.
Prin deshidratare este eliminată apa în proporție de 90-95%, în timp ce prin liofilizare media este de 98-99%. Cu cât procentul este mai mare, cu atât crește durata de viață a produselor.
De aceea, termenul maxim de garanție al alimentelor deshidratate este de circa 2-3 de ani, iar al celor trecute prin procesul de freeze drying, de 3-20 de ani. Aceasta, chiar dacă sunt depozitate în condiții și la temperaturi variate.
Efectele deshidratării asupra alimentelor se văd cu ochiul liber și de cele mai multe ori alimentele deshidratate fie au aspect ofilit (cum este cazul caiselor sau căpșunilor), fie se întăresc sau devin crocante (cum este cazul bananelor din dreapta fotografiei).
Dacă aceleași banane ar fi trecut prin procesul de freeze-drying (congelare și uscare), s-ar fi înmuiat și ar fi revenit la consistența originală în momentul în carer fi fost introduse în gură (bananele din stânga fotografiei).
Prepararea: dacă vă doriți mai mult decât o gustare rapidă, trebuie să țineți cont că mâncarea deshidratată trebuie gătită, în adevăratul sens al cuvântului (adăugare ulei, condimente etc), ceea ce poate dura de la 15 minute la o oră.
Prin comparație, dacă aveți la îndemână mâncare freeze dry, e suficient să adăugați puțină apă caldă pentru a obține o masă hrănitoare, ce pare abia preparată. În anumite situații, aceste zeci de minute câștigate (pe trasee montane, de exemplu) se pot dovedi esențiale.
Principalul avantaj al mâncării deshidratate față de cea liofilizată este legat de preț. Aceasta, pentru că procesul de producere a mâncării freeze-dry este mai îndelungat și mai costisitor, ”sacrificii” necesare pentru păstrarea valorilor nutritive ale produselor originale, a gustului și a aspectului mâncării.
Procesul de freeze drying presupune congelarea alimentelor și eliminarea gheții direct sub formă de vapori, în mediu vid. Deshidratarea produselor se poate face și acasă, prin diverse procedee, în timp ce liofilizarea presupune aparatură specifică și este realizată, în general, industrial.
Mâncarea liofilizată se dovedește extrem de utilă pentru turiști, soldați, astronauți, dar și pentru uzul de acasă – în loc să pierdem câteva ore în bucătărie pentru a găti o masă completă, putem apela la mâncarea freeze-dry. 
