Mâncarea liofilizată reprezintă soluția optimă pentru alimentația personalului de la bordul navelor spațiale. Până s-a ajuns la această soluție, însă, astronauții au avut de suportat câteva feluri de mâncare deloc plăcute gustului.
Printre problemele întâmpinate în timpul primelor ieșiri ale omului în spațiu, cea mai puțin luată în seamă a fost una vitală: ce se poate mânca în spațiu? Metode de păstrare a alimentelor existau dintotdeauna, însă acum era vorba de altceva: călătoria în spațiu impunea inventarea unor variante de conservare care să garanteze că astronauții vor avea la îndemână mâncăruri ușoare, compacte, gustoase și hrănitoare și care să reziste fără refrigerare pentru perioade lungi.
Primul american care a mâncat în spațiu a fost John Glenn (foto), căruia i-a revenit sarcina să verifice dacă ingestia și absorbția nutrienților era posibilă în condiții de gravitate zero. Aflat la bordul misiunii Friendship 7 (1962), John Glenn a consumat un tub de sos de mere și câteva tablete de xiloză cu apă, demonstrând astfel că oamenii pot mesteca, înghiți și digera alimente în imponderabilitate. În anii următori, astronauții aflați la bordul misiunii Mercury au avut la dispoziție mai multe tipuri de piure de legume și carne sau fructe la tub, pe care le consumau cu paiul, dar al căror gust era cel puțin îndoielnic.
Din fericire, a apărut liofilizarea
În scurt timp, s-a observat că în spațiu, organismul consumă mai puțină energie depunând același efort ca pe Pământ. De aceea, cosmonauților din cadrul programului Gemini (1965-1966) li s-au conceput meniuri cu conținut nutritiv foarte strict: 2.500 de calorii pe zi (față de media de 3.000 consumată anterior), 17% proteine, 32% grăsimi și 51% carbohidrați.
Din fericire, cei care concepeau meniurile au renunțat la mâncărurile la tub și le-au înlocuit cu mâncare freeze-dried. Inițial, au omis să ia în considerare un detaliu esențial: până să le poată rehidrata, acestea se fărâmițau. Așa că în prima misiune Gemini personalul a suferit efectiv de foame. În cea de-a doua misiune, mâncarea liofilizată a fost împărțită în cuburi învelite în gelatină, pentru a preveni descompunerea lor, și apoi împachetate în recipiente speciale de plastic, care ușurau mult consumul. Ambalajele mai eficiente au permis diversificarea meniurilor. Deja membrii echipajului se bucurau acum de rețete precum cocktail de creveți, tocăniță de pui sau budincă de caramel.
Prima bucătărie din spațiu
Participanții la programul Apollo au avut, în premieră, apă caldă – deodată, rehidratarea alimentelor era mult înlesnită, iar gustul, considerabil mai bun.
Mai târziu, în timpul misiunii Skylab, a apărut prima bucătărie de la bordul unei nave spațiale. Practic, cei trei astronauți de la bord își alegeau ce voiau să mănânce din cele 72 de feluri disponibile, turnau în recipientele de plastic mâncarea și apa caldă, apoi se ”așezau” la masă, grație unor dispozitive care le fixau picioarele. Tacămurile, de asemenea, erau fixate pe tavă cu ajutorul unor bucăți de scai și al unor magneți.
Ce mănâncă astronauții din ziua de azi?
Cam ce mănâncă oricare dintre noi. Deja acum există o mare varietate de feluri de mâncare, din care fiecare își alege câteva în funcție de gusturi, astfel încât să se asigure că atinge necesarul de nutrienți necesar bunei funcționări a organismului în condiții de gravitate zero. 
Meniurile fiecărui astronaut sunt păstrate în bucătăria navei și însemnate cu etichete colorate. Există acum dozatoare de apă (recoltată la bord), pentru rehidratarea mâncării liofilizate, și cuptoare cu microunde. După masă, ambalajele sunt aruncate într-un compartiment situat sub punte, iar tacâmurile sunt curățate cu șervețele umede igienice.
La bordul navei există și o cămară în care sunt păstrate câteva meniuri zilnice suplimentare (două de persoană), în cazul în care misiunea este prelungită din motive imprevizibile.
Cum greutatea încărcăturii de la bordul navei spațiale trebuie ținută foarte atent sub control, meniul zilnic al astronauților nu trebuie să depășească 1,7 kg.
Toate mâncărurile sunt gătite și apoi liofilizate (congelate și deshidratate), prin urmare nu este nevoie să stea la temperaturi scăzute. Sunt preparate astfel supe, paste, tocănițe, antreuri, omlete sau diverse tipuri de musli.
Nu toate alimentele sunt deshidratate prin procesul de freeze drying. Excepție fac fructele și legumele proaspete, care sunt stocate într-un frigider, dar și produsele din pește sunt procesate la temperaturi foarte mari pentru a distruge orice microorganisme sau enzime nocive, apoi păstrate în conservă. De asemenea, alimente precum nucile și semințele sau batoanele energizante sunt consumate ca atare, nefiind nevoie să fie procesate. Un detaliu interesant: fripturile de vită gătite sunt ambalate în pungi flexibile de aluminiu și sterilizate prin expunere la radiații ionizante, ele putând fi conservate și apoi consumate la temperatura camerei.
Pe post de pâine, sunt consumate lipii cu termen de garanție prelungit.
Cum se mănâncă în spațiu, pas cu pas
Aceștia sunt, în general, pașii ce trebuie urmați pentru prepararea și consumul unei mese în spațiu:
1. Selectarea felului de mâncare liofilizată și a tacâmurilor
2. Felurile de mâncare sunt afișate pe display-ul computerului
3. Felul de mâncare este localizat în spațiul de depozitare
4. Mâncarea este rehidratată sau introdusă în cuptorul cu microunde
5. Băuturile sunt rehidratate
6. Selectarea mâncărurilor refrigerate
7. Așezarea alimentelor pe tavă
8. Consumul alimentelor
9. Aruncarea ambalajelor în compactorul de gunoi
10. Curățarea și depozitarea tacâmurilor și a recipientelor de mâncat
Cum arată meniul de la bordul navei spațiale
Astronauții își configurează meniurile cu 120 de zile înainte de decolare. Felurile de mâncare au fost selectate în funcție de popularitatea lor în viața de zi cu zi, de conținutul nutrițional și de cât sunt de potrivite pentru consumul în spațiu. Apoi, mâncarea este transportată la bordul navei spațiale cu o lună înainte de lansare (cu excepția alimentelor proaspete, fructe, legume și pâine).
Potrivit site-ului NASA, acestea sunt mâncărurile cele mai solicitate de către astronauți:
Abrevieri
(P) – Mâncare proaspătă sau în formă nemodificată
(D) – Parțial Deshidratată
(I) - Iradiată
(N) - Naturală
(L) - Liofilizată
(C) - Conservată 
* Batoane de fructe (P)
* Budinci de diverse feluri (L)
* Ciocolată (P)
* Cocktail de creveți (L)
* Mâncare mexicană (L)
* Arahide în ciocolată (P)
* Beef Jerkie (D)
* Bomboane de ciocolată (P)
* Brânză tartinabilă (P)
* Caju (P)
* Cârnați (C)
* Carne pentru burgeri (L)
* Cartofi prăjiți / piure/ gratin (L)
* Cereale pentru micul dejun (L)
* Chiftele cu sos (L)
* Chiftele de pui (L)
* Cușcuș în diverse combinații (L)
* Friptură de vită (I)
* Fructe (P)
* Fructe liofilizate (D)
* Granola (L)
* Gulaș de vită (L, C)
* Gumă de mestecat (P)
* Migdale (P)
* Musli (L)
* Tocănițe de legume (L)
* Omletă (L)
* Pâine (P)
* Paste cu brânză (L)
* Paste în diverse combinații (L)
* Prăjituri (P)
* Pui Cacciatore (C)
* Pui cu orez (L)
* Pui cu tăieței (L)
* Pui Teriyakl (L)
* Risotto în diverse combinații (L)
* Salată de fructe (C)
* Salată de pui (L)
* Sos de mere (C)
* Șuncă (C)
* Supe de diverse tipuri (L)
* Tocăniță cu pui și legume (L)
* Tocăniță de vită (L)
* Ton și somon (C)
* Trail Mix (P)
* Unt (P)
* Unt de arahide (P)
* Văcuță Stroganoff cu orez sau tăieței (L)
(foto: nasa.gov)
